Pe scurt
Apa de pe geam nu vine din fereastră. Vine din aerul din casă. Aerul cald are în el vapori de apă, pe care nu îi vezi. Când atinge o suprafață rece, cum e sticla iarna, aerul se răcește și vaporii se transformă în picături. Exact așa se aburește un pahar rece scos din frigider.
De aici vin două lucruri:
- mai multă umezeală în casă = mai mult condens;
- un geam mai rece pe interior = mai mult condens.
De ce apare mai ales jos și pe margine
Sticla nu are aceeași temperatură peste tot. Cea mai rece zonă e marginea de jos, cam ultimul centimetru de sticlă de jos[1]. Sunt două motive:
- Bagheta dintre foi. Pe marginea sticlei, între foi, e o baghetă care le ține la distanță. Dacă e din aluminiu, trage frigul spre interior, pentru că aluminiul conduce ușor căldura. Bagheta warm edge (din plastic sau oțel inox) face marginea mai caldă și reduce condensul acolo[2].
- Aerul dintre foi. Între foile de sticlă, aerul se răcește lângă foaia de afară și coboară, așa că jos e cu câteva grade mai rece decât sus. Un pervaz interior lat, care oprește aerul cald al camerei să ajungă la geam, răcește și mai mult partea de jos[3].
Din cauza asta, primele picături apar aproape mereu jos, pe margine, chiar și la ferestre noi.
Cât de rece e geamul tău? Un calcul simplu
Am calculat temperatura sticlei pe interior, la mijlocul geamului, când în casă sunt 20 °C:
| Sticla | Ug (W/m²K) | La 0 °C afară | La −10 °C afară | Condensul începe de la* |
|---|---|---|---|---|
| Geam simplu | ≈ 5,8 | 4,9 °C | −2,6 °C | ≈ 22% umiditate |
| Termopan vechi, fără Low-E (4/16/4, aer) | ≈ 2,7 | 13,0 °C | 9,5 °C | ≈ 51% umiditate |
| Termopan Low-E cu argon (4/16/4) | ≈ 1,0 | 17,4 °C | 16,1 °C | ≈ 78% umiditate |
| Tripan Low-E cu argon (4/16/4/16/4) | ≈ 0,6 | 18,4 °C | 17,7 °C | ≈ 86% umiditate |
* Umiditatea din cameră de la care se aburește mijlocul geamului, la −10 °C afară.
Ce înseamnă: la un termopan vechi, fără Low-E, mijlocul geamului se aburește deja de la umiditatea obișnuită a unei case iarna (în jur de 50%). La un termopan Low-E, mijlocul geamului rămâne uscat până pe la 78%. Marginea e mai rece decât mijlocul, deci acolo condensul apare mai devreme la toate tipurile de geam.
Cum am calculat: temperatura sticlei = 20 − 0,13 × Ug × (20 − temperatura de afară), cu rezistența de suprafață interioară Rsi = 0,13 m²K/W (SR EN ISO 6946). Ug calculat după SR EN 673. Punctul de rouă, cu formula Magnus (Alduchov și Eskridge, 1996)[4]. Valorile sunt pentru mijlocul geamului, nu pentru margine sau ramă.
Când e normal
- Puțin condens jos, pe margine, în diminețile reci, care dispare în prima oră după ce aerisești. E normal, mai ales în dormitor (dormi, respiri, iar ușa e închisă) și în bucătărie sau baie.
- Prima iarnă într-o casă nouă sau după renovare. Tencuiala, șapa și vopseaua eliberează multă apă în primele luni.
- După ce ai schimbat ferestrele vechi. Ferestrele vechi din lemn lăsau aerul să treacă prin crăpături, așa că umezeala ieșea singură. Ferestrele noi închid bine. Dacă nu aerisești, umezeala rămâne în casă și se vede pe geam. Nu înseamnă că ferestrele noi sunt proaste. Înseamnă că acum trebuie să aerisești tu.
Condens pe partea de afară: semn bun
Dacă dimineața geamul e aburit pe exterior, nu e nicio problemă. În nopțile senine, sticla de afară se răcește foarte tare, chiar sub temperatura aerului, iar umezeala de afară se pune pe ea[5]. Se întâmplă mai ales la geamurile care izolează bine: căldura din casă nu mai ajunge la foaia de afară, așa că aceasta rămâne rece. Dispare singur când iese soarele sau bate vântul[5].
Când e o problemă
- Apa curge pe geam în fiecare dimineață și se strânge pe ramă sau pe pervaz.
- Apare mucegai negru în colțurile ferestrei, pe garnituri sau pe perete, lângă ramă. Asta poate veni din umezeala prea mare, dar și din montaj: o punte termică la marginea ferestrei face peretele rece acolo. Vezi ghidul Montaj.
- Apă sau aburi între foile de sticlă, pe care nu îi poți șterge nici pe interior, nici pe exterior. Asta înseamnă că s-a desfăcut etanșarea dintre foi. Nu se repară prin aerisire: se schimbă pachetul de sticlă.
Ce poți face
- Aerisește scurt și cu fereastra larg deschisă, 5–10 minute, de 3–4 ori pe zi, și imediat după gătit, duș sau baie. Fereastra lăsată rabatată schimbă prea puțin aer, iar aerisirea prea lungă răcește pereții[6].
- Ține umiditatea între 30 și 50%, cel mult 60%[7][8]. Un higrometru simplu îți arată cât ai în casă.
- Nu usca rufele în casă, sau usucă-le în camera cu fereastra deschisă ori cu dezumidificatorul pornit.
- Folosește hota și ventilatorul din baie.
- Nu bloca aerul cald. Draperiile groase trase peste calorifer și peste geam țin aerul cald departe de sticlă, iar sticla rămâne mai rece.
- Lasă ușile interioare deschise cât poți. O cameră închisă și răcoroasă face mai ușor condens[7][9].
- Dacă schimbi ferestrele: cere sticlă Low-E cu argon și baghetă warm edge. Vezi cum diferă în Calculatorul de sticlă, iar ce înseamnă Ug și Ψ găsești în Legendă.
Întrebări scurte
De obicei nu. Condensul pe interior vine din umezeala din casă. Fereastra e de vină doar dacă apare apă între foile de sticlă.
Pentru că acolo respiri toată noaptea, cu ușa închisă, iar camera e de obicei mai răcoroasă. Aerisește dimineața, imediat după ce te trezești.
Geamul nou e mai cald pe interior, deci face mai puțin condens. Dar fereastra nouă închide etanș, așa că umezeala rămâne în casă dacă nu aerisești.
Nu. Arată că geamul izolează bine. Dispare singur în câteva ore.
Îl reduce pe mijlocul geamului, dar nu îl elimină dacă umiditatea din casă e mare. Aerisirea contează mai mult decât tipul de sticlă.
Surse
- Green Building Advisor – „Rating Windows for Condensation Resistance”
- Green Building Advisor – „Window Performance 4 – Dealing with Edge Losses”
- NRC Canada – Canadian Building Digest 4, „Condensation on Inside Window Surfaces” (A. G. Wilson, 1960)
- Alduchov, O. A., Eskridge, R. E. – „Improved Magnus Form Approximation of Saturation Vapor Pressure”, Journal of Applied Meteorology 35, 1996, p. 601–609 (calculator: University of Miami)
- Pilkington – buletin tehnic ATS-161, „First Surface Condensation”
- ÖKO-TEST – „Richtig lüften im Winter” (după recomandările Ministerului Federal al Mediului din Germania)
- Cold Climate Housing Research Center – „Window condensation”
- Colorado Department of Education – „Mold and Moisture Q&A” (recomandarea EPA: sub 60%, ideal 30–50%)
- Cold Climate Housing Research Center – „Your Northern Home”